luni, 8 iunie 2009

in ploaie




Am dansat în ploaie ... în stropii ei mari şi cristalini ... am fost încă o dată copil ... e plăcut ... mi-am dorit ca acea stare să rămână pentru totdeauna ... măcar în sufletul meu ... şi va rămâne acolo pentru că-mi doresc şi voi lupta să fie aşa.


Nu mi-a păsat că lumea privea prin coada ochiului la mine ... mulţi am uitat de unde venim şi încotro ne îndreptăm ... trebuie să ne reamintim, să renunţăm la 100% partea materială ... hrana sufletului nu e acolo ... deci ... CE CONTEAZĂ LUMEA? în fond şi la urma urmei e sufletul fiecăruia ... şi de noi depinde ce vom face cu el ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu