duminică, 26 iulie 2009

optimism timid ...

Mă încearcă o notă de optimism ...


Undeva, ceva sau cineva există, asta o ştiu şi încep să simt ... dar mi-e dor ... mă năpădesc amintirile, e plăcut ... e o stare de nostalgie acceptabilă; mi-aş dori să dau câteva clipe înapoi pentru a mă bucura mă maximum din nou!

Oare, sunt singura care-şi doreşte asta? Nu cred, suntem oameni şi fiecare avem trăiri mai mult sau mai puţin intense, la nivel personal sau profesional, optimişti sau pesimişti ...



Am atâtea vise, atâtea cuvinte de spus, însă, am învăţat să le ţin, parţial, pentru mine, şi cred că e una din deciziile OK pe care le-aş putea lua.

O săptămână frumoasă la toată lumea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu