In cateva cuvinte, filosofia mea despre ceea ce se numeste VIATA:
Virtutea este fundamentul amicitiei; pentru a o pastra nu este nevoie decat de caritatea reciproca. Aceasta este simpla si nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Si daca ea gaseste multe avantaje fara a le cauta (caci cine ar putea enumera foloasele si farmecele prieteniei?), caritatea n-are nevoie de stimuli exteriori, este multumita de ea insasi, ea este pentru sine un pinten si o recompensa. - Francesco Petrarca
foarte dulce! imi plac genele!
RăspundețiȘtergerefaci ceea ce simti, spui ceea ce gandesti!
salutari din capitala,
Crisa
Cata puritate in chipul unui copil!:)
RăspundețiȘtergereViata trebuie sa merga mai departe,noi doar decidem CUM....
da ... sunt mult prea usoare vorbele ...
RăspundețiȘtergere